Influenta iluminismului asupra Principatelor romane

Ideile iluminismului francez au fost difuzate in Principate datorita mai multor factori: reorganizarea Academiilor, unde se preda si studia latina, franceza, italiana si exista o programa cu caracter enciclopedic; profesori renumiti: Labros Photiade, Neofit Deucas sau Constantin Vardallahos; patrunderea ziarelor in Occident; moda perceptorilor apuseni, a secretarilor particulari – italieni, germani si mai ales francezi; calatoriile de studii ale fiilor unor mari boieri.
Spre sfarsitul secolului al XVIII-lea, Roma si mai ales Parisul, iar in cazul transilvanenilor Viena si Buda, erau centrele spre care se indreptau tinerii romani la studii.
Influenta franceza asupra carturarilor s-a manifestat in domeniul istoric, filologic si literar. Este vorba nu numai de traduceri, dar si de asmilarea ideilor culturii franceze in opere originale. Traducerile din Voltaire, Rousseau, Montesquieu, Marmontel au contribuit la schimbarea starii de sprit.
Mediile aristocratice erau preocupate de stilul de viata occidental, dominat de influenta franceza. Lumea satului insa a pastrat valorile traditionale. Spiritul nou este adoptat greu, elemente de vechi si nou coexista pana in preajma anului 1848.
„Ca in orice tara pe cale ded regenerare, sunt la noi doua principii care stau in lupta, o lupta inabusita, insa uriasa si necontenita, intre batran si tanar, intre obiceiul cazut si veste si inovatia cutezatoare, plina de putere si de viata; o lupta pe moarte intre vechi si nou, in care biruinta greu castigata va fi a celui din urma.” A. Russo, Iasii si locuitorii lui in 1840

Curente care au contribuit la patrunderea ideilor franceze in Moldova si Tara Romaneasca:

- Din sud : grecii fanarioti, fosti dragomani ai Portii
- Din rasarit: rusii occidentalizati si educati in spirit francez de Ecaterina a II-a
- Din vest: germani, francezi, olandezi etc. Consuli, emigranti, secretari, profesori care cunosteau Franta si ideile revolutiei franceze;
- Din nord: romanii transilvaneni prin actiunile si lucrarile lor au desteptat in Principate sentimentul originii latine.

Niciun comentariu: